Poze Trans Carpati Occidentali

Link Poze Trans Carpati Occidentali

2015 07 25 Trans Occidentali - traseul real si ceva detalii

Total: 369km - 6690m diferenta de nivel - 7 etape (zile)
Distanta pe etape: 37, 67, 56, 58, 66 si 37.
Click aici pentru harta cu traseul
Autonomie. Fara masina insotitoare, fara opriri prevazute si rezervari.
Am fost depus in Carbunari de sotie si fiul meu cu masina. M-a recuperat in capatul celalat sora mea si m-a depus la Campeni de unde am luat cursa spre Bucuresti.
5 nopti am dormit in pensiuni, 1 noapte intr-un canton silvic abandonat.
Am mancat de vreo 4 ori la cabane, de vreo doua ori la restaurante, o data din benzinarie, restul alimente din magazine de pe marginea drumului ba chiar si mere si mure salbatice.
Am carat dupa mine: haine de schimb (multe), slapi, suprasac dormit si folie supravietuire, salteluta, trusa de prim ajutor, harti, bani+card, acte, telefon, ceas, busola, spray anti-caini (nu l-am folosit), praf izotonic, pastile Vichy, cam 2 litri de apa, crema anti-frecare. Totul intr-un rucsac ATTA de 30 de litri. Undeva intre 8 si 10 kilograme. A fost greu la inceput apoi m-am obisnuit cu greutatea la alergat.
Restul de la Dumnezeu.

2015 07 24 Etapa 7 Cabana Cetatile Ponorului - Rogojel

Cel mai greu de suportat este noaptea. Picioarele parca nu vor sa se opreasca. Dor incontinuu. Masaj. Dus rece. Ridicate pe perete. 100 de rasuciri minim. Pe la 1 adorm. La 6:15 plec. Racoare. Poiana Glavoi inca doarme. Trec pe langa Padis. Asfalt!? Stane, turme, caini ciobanesti si multe corturi. Alerg catre liniste. Spre Vladeasa marcajul incepe sa fie sporadic. Pierd o multime de energie si timp cautand traseul. Poate eram cam sigur pe mine? Multumesc Doamne ca mi-ai adus aminte unde trebuie sa-mi fie nadejdea! Cabana Vladeasa inchisa. Fuga la vale. Rogojel. Ma intampina Maicile, tata si mama (tocmai ce erau in zona si au vrut sa-mi faca o surpriza). Multumesc Doamne!

Sfarsit Traversare Occidentali. 

Voi reveni cu un traseu real si cifrele oficiale. 

2015 07 23 Etapa6 Giurgesti-Cabana Cetatile Ponorului

Dimineata dau ture la Pensiune sa-i trezesc pe proprietari. E ora 7! Nu au mancare. Pana la urma incropesc un mic-dejun din painea ramasa de ieri, un gem si o cafea cumparate de la proprietari. Plec direct in sus spre Muntele Gaina. Panta mare. Case razlete. Poteci multe. Caini nervosi. Stau de vorba cu o doamna ce-mi merge la suflet. O crestina dintr-o bucata, cu frunte luminoasa si o vorba animata de cele mai curate ganduri. Exista speranta! Tot in sus. Panta tot mare. Abia intuiesti poteca. Jnepeni inghesuiti imi bareaza calea in creasta. Dau din coate si fortez trecerea. Ei se supara si ma umplu de un fel de praf care-mi astupa toti porii. Plus cateva fasii de piele lipsa. Creasta! Muntele Gaina in dreapta si inspre stanga abia vizibil Vf. Curcubata Mare. O creasta lunga ma asteapta. Pustiu. Dau drumul la alergare. Soare, umbra, sus, jos - asa-i pe creasta. Urcare abrupta pe Curcubata. Sunt lac. Sus niste muncitori la releu ma privesc ciudat. Alerg din nou. Vf. Biharia apoi Pasul Vartop. Ma asteapta Maica Alexia (sora mea) si Maica Evloghia. Au urcat de la manastira lor de langa Albac ca sa-mi aduca ceva de mancat. Pauza o ora. Plec mai departe. Marcajul pe harta mea este diferit de cel real. Pana la urma e mai bine pe teren. Ajung la 18:30 la Cabana Cetatile Ponorului si au o camera libera. Slava Domnului! Azi 12ore si cam 40km. 

2015 07 22 Etapa 5 Lesnic-Giurgesti

Ora 7. 5km pe marginea soselei nationalei pana la Ilia. Frica de masini. E inca racoare. O apuc spre Țebea si drumul mic ma imbie la alergat. E si umbra. Putine masini. E chiar fain sa alergi. Serpentine in urcare sub soarele de la ora 12. Greu. Coborare abrupta dupa sa. Genunchii gem. Se toarna asfalt. 38 de grade arata termometrul din Baia de Cris. Gasesc la alimentara tocana, paine si bere Radler. E ora 15. Plec mai departe. Soare la patrat. Mi-e rau. Scot salteluta si ma bag la umbra pret de ora. Revin si continui spre Bulzestii de Sus aflat exact sub Muntele Gaina. Singura pensiune in schimb este in Giurgeni vreo doi km mai sus. E ora 20. Azi s-au strans vreo 60 de km. 

2015 07 21 Etapa 4 Ruschita-Lesnic

Dupa o noapte in care am avut senzatia ca nu am dormit deloc, tresarind la fiecare zgomot, ma bucur sa vad lumina zilei si multumesc "Bunuțului" (citat din Nomi) ca m-a pazit. Ratacesc si regasesc drumul cel bun cam de vreo trei ori, ajutat de culegatorii de afine care umplu varful Muntelui Poiana Rusca. Dupa cum aici se marginesc trei judete (Caras, Timis si Hunedoara) tot asa se impart si parerile despre trasel spre Vadul Dobrii. Cred ca am trecut de partea cea mai grea odata cu depasirea acestui loc. De aici incolo nu mai este nimic spectaculos. "Doar" Dumnezeiesc! 16 km de drum neasfaltat prin padure pana in Feregi. Magazinul satului se deschide special pentru mine, asa ca beau o bere (cu alcool) impreuna cu domnul binevoitor. Caldura se amplifica cu x2. Apare asfaltul. Padurea se termina. Oamenii sunt la camp si construiesc capite, eu trec alergand. Dealurile par desenate pe cer. Iau pe scurtatura spre Lesnic. O vale simpatica la inceput, mai apoi plina de rugi si urzici. Pensiune la soseau mare. Stop dupa 12 ore si cca 65km (utili). 

2015 07 20 Etapa 3 Caransebes-Ruschita+

Dormit bine. Plecat ora 7. Traversez un Caransebes inca adormit. Sosea, asfalt , masini. De pe la 10 soarele ma arde. Caut umbra. Piciorele fierb. Ajung in Otelul Rosu. Lumea sta la umbra si bea bere. Ma opresc pentru o ciorba o pizza si doua beri (fara alcool). In Rusca Montana trec pe langa Monumentul Turistului. Caldura mare. Zapuseala. Ajung in Ruschita sub niste nori de furtuna. Intreb de drum 4 oameni si obtin 5 pareri diferite. Ma hotaresc sa incerc pe vale. Furtuna se dezlantuie. Fulgerele se sparg deasupra vaii. Apa suvoi imi taie orice inaintare. Ma intorc in Ruschita si cum nu exista nici o cazare o iau spre Taul Ursului. Gasesc un canton abandonat: o camera deschisa, un pat de lemn fara saltea, e tot ce am nevoie dupa 13 ore de mers. Azi doar 45km utili, restul nu se pun. 

2014 07 19 Etapa2 Valea Minisului-Caransebes

Plecare la 6:45. Direct in sus pe Valea Poneasca. Pustietate. In capatul vaii ies in sa, fac dreapta si tin creasta secundara. Balauesc infiorator prin rugi. O creasta lunga ma scoate la Piatra Nedeia. Turne de oi si caini fiorosi. Ciobani cumsecade. Pauza de un caș pane la Semenic. Pana aici 5 ore. Inainte spre Lindenfeld. Alti caini. O trupa de enduro sparge violent linistea Dumnezeiasca. Sete. Apa s-a terminat. Lindenfeld in ruina. Biserica abandonata ma impresioneaza. Nori amenintatori. Ploaia ma ocoleste. O fantana, slava Domnului! Beton si asfat pana in Caransebes. Umezeala multa. Pensiune ieftina. Bucatarie inchisa. Mananc racituri de la benzinarie si multumesc Domnului pentru atata fericire. 12ore pentru circa 70km.

2015 07 18 etapa1 Carbunari-Valea Minisului

Ioana si Vlad ma depun in Carbunari. Initial trebuia sa plec din Moldova Noua dar drumul de la Orsova la Moldova Noua este inchis, asa ca facem un ocol prin Bozovici-Oravita si abia ajungem sambata la ora 10:00 in Carbunari. Pentru prima data incerc sa merg in autonomie. Asta inseamna ca duc in spate un rucsac de vreo 8kg. Pana in Cheile Nerei este marcaj. Mai incolo nimic. Ma folosesc de harta si busola pentru a gasi drumul. Numai Dumnezeu stie cat m-a impins pe calea cea buna. Trec de Poiana Roschii si dupa aceea pierd drumul. La un moment dat pe un drum de curba de nivel, pe jumatate astupat si plin de urzici, gasesc un tunel sapat in stanca. Pasaj obligatoriu si multe emotii. Cam dupa 8 ore ajung in Valea Minisului. Estimez prima etapa la 40km. Ioana si Vlad ma asteapta sa petrecem aceasta noapte impreuna. Maine vor pleca spre casa. 

2015 07 17 Trans Occidentali - Ziua D-1

Bagajul este gata:

Traseul stabilit:

Doamne ajuta!